Momente…

Nu știu de ce, dar am preferat să „celebrez” momentul de început al probabil celor mai grei doi ani din viața mea alături de ea.

Am trecut amândouă în ultima vreme momente grele și ne-a făcut bine… ne-a făcut bine să ne pregătim de tot la o vorbă, un shake cu fructe de pădure și delectându-ne cu niște crostini cu somon.

Mă rog… ea a fost mereu cea cu susținerea. Nu m-am priceput niciodată la urări, cuvinte în momente grele, alinări și chestii de genul. Dar ea e expertă…

Și știu că o să îmi facă următorii doi ani mai veseli… de câte ori va putea…

Somebody said… noubliez jamais…

Momentele, urâte sau frumoase, nu se uită. Dar uneori pur și simplu treci peste.

Comentariile sunt închise, dar trackbacks şi pingbacks sunt deschise.