Întotdeauna am încercat să păstrez o relaţie deschisă cu orice persoană pe care am întâlnit-o. De cele mai multe ori am reuşit, chiar dacă a trebuit să îmi calc pe orgoliu şi să îmi pun răbdarea şi diplomaţia la încercare. Cât de mult a contat?

Enorm. Pentru că de multe ori am primit ajutor, am fost favorizată sau pur şi simplu am primit felicitări care m-au surprins, din partea unor oameni la care nu m-aş fi gândit. Mi s-a întâmplat în liceu, la facultate/master, la job, în cercuri de prieteni şi lista poate continua.

Ţine de bun simţ să îi fii recunoscător cuiva care te-a ajutat şi de voinţă să îi mai dai un semn din când în când, oricât de ocupat ai fi. Un mesaj de felicitări sau în care pur şi simplu întrebi ce mai faci poate face minuni 🙂

Dar în online?

Dacă aş face o listă cu oamenii pe care mai întâi i-am cunoscut online şi apoi i-am întâlnit live aş avea ocupată o zi întreagă. Pe mulţi nici nu i-am cunoscut încă, dar lucrez la asta 😀

Oricât de antipatic mi se pare cineva pe care îl cunosc doar prin Twitter, Facebook sau blog, rămân la ideea că mi se pare antipatic – asta nu presupune că sigur e aşa. Drept pentru care nu răspund urât nimănui, eventual fac eforturi să avem o comunicare cât se poate de prietenoasă.

Recunosc că în trecut când aveam o zi proastă serveam nişte replici pe apucate în concordanţă cu starea mea, dar am învăţat să mă abţin, să fiu la fel de calmă cum sunt de obicei în realitate şi să răspund astfel încât să nu dăm block şi la revedere.

Nu spun că trebuie să ne cenzurăm, dar dacă am gândi toţi de două ori înainte să postăm şi nu ne-am duela imediat în ironii ieftine, am câştiga mai mult respect decât dacă am fi scris 10 super posturi despre cum să fim fericiţi. Cred că modul cum ne comportăm şi interacţionăm pe reţelele sociale afectează publicul care ne citeşte blogul. Un om care scrie bine pe blog şi nu face eforturi să atragă simpatie din partea celorlalţi (nu doar din partea liderilor de opinie) are de pierdut.

Personal, mi-am câştigat mulţi cititori din interacţiunile online prin reţele, forumuri sau e-mail.

De ce am simţit nevoia să scriu despre asta? Pentru că de multe ori s-a întâmplat să văd mail-uri, reply-uri sau comentarii în care autorii parcă îşi dădeau silinţa să strice relaţii, nu să le construiască.